Doamna care vinde orice ... azi busuioc

Ploaie, vant, zapada, nu conteaza, ea e pe colțișorul ei și vinde fructe, legume, verdeața, flori... Odata am cumparat de la ea suc de mere și sfecla. Asta gasise sa cumpere și sa vanda mai departe pentru un leu in plus.

Am intrat in vorba cu ea și, din timp in timp cumparam cate ceva. Poate aveam nevoie, poate nu, dar energia și efortul femeii ma rasplateau.

In urma cu aproximativ trei saptamani avea imortele. Galbene și mov. A inaintat spre mine, recitand "imortele galbene pentru fețe palide." Palida eram eu. Am refuzat-o și am intrat in magazin. La ieșire m-am razgandit și m-am dus sa cumpar florile.

Mi-a mulțumit și mi-a spus "daca ai probleme de sanatate, mergi la parintele Ciprian". Nu știu ce a facut-o sa spuna asta, poate fața mea. Adevarul era ca nu eram bine deloc. Dar aceasta straina, care ma vedea din timp in timp a fost atenta.

Ultimele trei saptamani am fost cu motoarele jos. Sa ma readun, sa vad ce e nasol. Sa ma intreb cand și cum am ajuns din nou sa ii mulțumesc pe alții, inainte sa imi fie bine. De ce? Cum? Cand? Și acum ce..?

Azi, cumva, mi s-a aratat ca nu am motive serioase de ingrijorare. Inima e ok, iar tot ce era aiurea in tot felul de analize era o consecința a modului de viața. A lipsei preocuparii de sine, a lipsei credinței in orice. Pasajul nu imi mai da motive de alerta, dar motive sa schimb. Sa aleg ce e bun pentru mine, sa elimin ce e toxic. Inclusiv oameni.

Am mers la Mega, hotarata sa fac ceva pentru mine. Sa gatesc pe indelete și sa ma bucur de "statul la cratița" in timp ce pregatesc cu mainile mele ceva pentru mine, pentru sufletul și trupul meu.

Cand m-am apropiat, Doamna care vinde orice m-a vazut și s-a indreptat spre mine. Mi-a spus ca vrea sa ma intrebe daca sunt bine, nu vrea sa imi vanda. I-am mulțumit, i-am raspuns ca da. Avea niște flori de vanzare și busuioc, ambele ofilite. Am cumparat tot busuiocul (care incepe sa iși revina. :)). M-a intrebat cum ma cheama, i-am raspuns. "Am sa ma rog pentru tine." M-am bucurat și am mulțumit.

#pozaR1#

La una dintre intrebarile de saptamanile trecute mi-am raspuns. Umanitatea ramane una dintre valorile in care cred, dar am redefinit umanitatea. O vedeam deformat. Și, cumva, in acest travaliu am avut lecții. Am inceput sa vad. Am avut oamenii real aproape, carora le mulțumesc, dupa cum am vazut și complezența, pe principiul sa fie bine sa nu fie rau. Și am avut credința ca sunt bine, ca eu m-am stricat, eu ma adun.

M-am hranit cu hrana gustoasa și aromata, gatita de mine. In casa miroase a busuioc cumparat de la Doamna care vinde orice. In casa miroase a credința.

Incep sa ma gasesc. Sunt din nou acasa.